Data:27.09.08-28.09.08
Locatie: CheileGradistei, Moeciu de Sus
Participanti: Maturu, Ina, Florin, Simona, Mircea, Mihaela, Rudy, si altii :)
Poze: http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf/
Vineri actiune de donate de sange in cadrul companiei. Este a 2-a actiune, la primul nu m-am inscris insa acuma mi-am facut curaj si am facut pasul. A decurs bine cu mici ameteli dar este de inteles :). Aflu cu aceasta ca am o grupa de sange foarte rara. Ce bine pt mine.
Tot vineri intru in posesia unui aparat foto pe care intentionez sa-l folosesc in turele de catarare, bicla si unde greutatea conteaza. Este un DMC-TZ5 de la Panasonic.
Cu acestea in background tb un we de relaxare si de refacere. De aproape 2 saptamani "trupita" planuia o iesire campeneasca la CheileGradistei asa ca m-am lipit si eu. De la celelalte iesiri cam stiam ce ma asteapta: mici, gratare, bere, etc. Aflu pe drum ca este si ziua lui Ina asa ca vineri seara am avut si tort si cadouri.
Cam asa a fost dar ca de obicei tb sa fie si ceva special. Intr-una din ocazii ne-am "imbatat" cu bere fara alcool, de data asta am ajuns sa ingrasam un caine cu x kg de carne care nu au suportat drumul de la Bucuresti si si-au dat duhul. Asa am reusit sa facem cartofi pe gratare :), noroc cu restaurantul din Moeciu de Sus.
Am facut insa si putina miscare urcand cu mari eforturi pt unii ;) dealul din spratele pensiunii nu odata ci de 2 ori. Sus ne astepta o panorama a Bucegilor si a PietreiCraiului. Inca 1 saptamana si sunt acolo, la maraton :).
Duminica serbarile din Bran (coada imensa de masini) ne strica planurile de plimbare prin CheileRasnoavei asa ca alegem CheileCrovului si o masa in Dambiviciara.
Cam asta a fost we-ul de refacere. Saptamana viitoare proba cea mare: MPC 2008
Monday 29 September 2008
Monday 22 September 2008
De antrenament reloaded
Data:21.09.08
Locatie: Muntii Bucegi
Participanti: Tori, Rudy
Poze: lipsa aparat
Etapa 2 din antrenamentul pentru Maratonul PC, Sambata se anunta vreme urata asa ca am stat pe la casele noastre iesind doar duminica.
Traseul: Busteni-GuraDiham-ValeaMorarului-VfOmu-ValeaIalomitei-Pestera-CabPiatraArsa-PiciorulPietreiArse-Sinaia.
Cu ce am ramas:
-batut timpul de urcare pana la Omu; acuma sunt la 2h40 cu plecare din GuraDiham; se poate si mai bine :)
-prima zapada din sezonul 2008; i-mi aduc aminte ca cu 2 sapt in urma muream de sete pe creasta morarului iar acuma eram in zapada de 10cm
Locatie: Muntii Bucegi
Participanti: Tori, Rudy
Poze: lipsa aparat
Etapa 2 din antrenamentul pentru Maratonul PC, Sambata se anunta vreme urata asa ca am stat pe la casele noastre iesind doar duminica.
Traseul: Busteni-GuraDiham-ValeaMorarului-VfOmu-ValeaIalomitei-Pestera-CabPiatraArsa-PiciorulPietreiArse-Sinaia.
Cu ce am ramas:
-batut timpul de urcare pana la Omu; acuma sunt la 2h40 cu plecare din GuraDiham; se poate si mai bine :)
-prima zapada din sezonul 2008; i-mi aduc aminte ca cu 2 sapt in urma muream de sete pe creasta morarului iar acuma eram in zapada de 10cm
Monday 15 September 2008
La tura cu Ozon
Data: 13.09.08 - 14.09.08
Participanti: Florin, Dana M, Catalin, Corina, Cornel, Dana G, Oana, Doru, eu
Locatie: Muntii Baiului, Muntii Piatra Craiului
Poze: BikePeRucarBran
Ce face omul cand prognoza meteo nu este chiar de vreme buna. Unii stau acasa, altii pleaca la vecini (Bulgaria), altii adapteaza turele. In aceasta ultima categorie ma incadrez si eu. Asa am reusit performanta sa fac in 2007 Seaca dintre Clai pe ploaie si in sandale cu JP, Florin si fetele. Acum vreau insa o tura cu bicicleta, cu care nu am mai fost de luni de zile.
Vineri. Discutii pe YM, pana la urma aflu ca este un grup mai mare care are in plan un we pe bicla. Sunt oamenii de la Ozon, medaliatii de bronz de la CA2008. Sunt oameni de bicla cu multe ture interesante la activ. Se anunta un we interactiv ...
Sambata intalnire la Piata Presei Libere, ne imbarcam in bolidul lui Cornel cu bicle cu tot. Cornel este la prima lui iesire la munte dar este cu moralul ridicat in ciuda unei pene la roata din fata :)
Spre Ploiesti incepe ploaia. Noi ne uitam somnorosi din masina. Perspectiva unei ture 100% pe ploaie incepe sa se arate. Comarnic, ploaia s-a oprit. Dam jos biclele, mancam ceva si ne suim pe bicle. Traseul incepe cu urcare de 3km catre Secaria. Anul trecut am si impins pe dealul respectiv insa acum totul merge bine, stand in sa tot timpul. In varf de deal regrupam si ne pregatim pt coborare. Ating 45km/h viteza maxima.
In Secaria ne orientam catre Muntii Baiului. Dupa 1km incepe drumul forestier si implicit noroiul. Dupa cateva serpentine panta devine prea mare si incepem sa inpingem bicicletele. Florin este singurul care se mai urca din cand in cand dar noroiul este prea mare. Facem reprize de curatat rotile de noroi pt a putea roti rotile. Castigam altitudine. Drumul devine mai curat, noroiul se transforma in pamant ce ne permite sa ne urcam in sa. Ajungem in creasta Baiului unde ne intampina vantul. Facem eforturi pentru a merge in linie dreapta. Urmeaza urcusuri si coborasuri pe creasta. Ne invaluie ceata. Trecem de varful Baiul Mare, si ne apropiem de Azuga. Ne dam seama ca nu vom reusi sa facem ce ne-am propus (Baiului si Neamtului) si hotaram sa coboram in Azuga. Dupa un scurt moment de ratacire incepem coborarea prin padure. Noroiul si frunzele de pe poteca fac ca coborarea sa fie cu emotii. Nu si pentru Ozon care gonesc fara ezitare catre Azuga.
Ajunsi la DN1 incepem drumul catre Comarnic, unde aveam parcate masinile. Ciclocomputerul meu o ia razna aratand: 12km/h, 35km/h, 0km/h si tot asa. Ulterior am depistat ca senzorul se deplasase si citea in rateuri. Ajungem cu bine la Comarnic, ne schimbam si ne indreptam catre Moeciu de Sus, unde urma sa dormim. Pe drum facem un popas de mancare in Sinaia. In Moeciu Oana de asteapta cu bulz si mancare de dovleac, ce ne face sa regretam ca am mancat in Sinaia. Se fac planuri pt ziua de duminica si pe la 12 se retrage lumea in corturi. Dimineata se mobilizeaza greu lumea, se face ora 10 pana se ia micul dejun. Florin este realist si modifica planul de Bucegi pt unul "clasic" de Piatra Craiului in care sa se duca toata lumea. Daca sambata am fost 6 oameni acum suntem 9.
Se pleaca in coloana pe Rucar-Bran. Dupa 200m incepe drumul de tara catre Pestera. Urcarea este frumoasa, drumul numai bun. Sus admiram peisajul si ne continuam drumul catre Table. Este traseul pe care va fi Maratonul Pietrei Craiului. De la un moment dat suntem nevoiti sa impingem din cauza pantei si a bolovanilor de pe drum. Se lasa ceata si reusim sa ne ratacim. Intr-un final gasim drumul si ne angajam intr-o coborare in viteza pt a urca apoi iar catre Sirnea. Incepe o portiune de coborare cu niste bolovani mari. Cei mai tehnici coboara ceillati insa merg langa bicicleta. Coborarea se continua pe iarba, printre curtile oamenilor. Ultimul are responsabilitatea sa inchida portile deschise de primii :) Urmeaza un ultim push-bike dupa care suntem din nou in Pestera sat. Catalin si Doru sugereaza coborarea pe apa, mai bine zis prin apa unde este si drumul. Toata lumea este de acord. Nimeni (in afara de baieti) nu stia defapt ce ne asteapta. A urmat o coborare pe o coama de deal. Poteca abia era vizibila, iarba a crescut, trecem printr-o padurice. Alta portiune de iarba in care reusesc sa ma dau peste cap. De data asta bicla nu a venit peste mine ca-n Semenic in primavara lui 2007 :)
Ajungem in sfarsit la APA, un paraias destul de lat care trebuia traversat de vreo cateva ori. La a 2-a traversare pun picoarele in apa si bocancii se umplu de apa. Asta este. Dupa traversari insa drumul se confunda cu albia paraului. Pedalam 30-40m prin apa destul de adanca. In albie pietrele erau acceptabile pt a putea merge in sa. Nimeni nu a scapat cu incaltarile uscate, doar Kity cu aportul lui Florin. La tabara de baza ne spalam biclele la furtun, mancam ceva si pornim catre Bucuresti. La Ploiesti incepe ploaia care nu se mai opreste. Cornel este dragut si ma duce in cartier evitand astfel un dus la miezul noptii.
Pana la urma a fost un we in care am scapat de ploaie, m-am udat mai mult dand bicicleta jos de pe masina in B decat tot we-ul pe munte.
Participanti: Florin, Dana M, Catalin, Corina, Cornel, Dana G, Oana, Doru, eu
Locatie: Muntii Baiului, Muntii Piatra Craiului
Poze: BikePeRucarBran
Ce face omul cand prognoza meteo nu este chiar de vreme buna. Unii stau acasa, altii pleaca la vecini (Bulgaria), altii adapteaza turele. In aceasta ultima categorie ma incadrez si eu. Asa am reusit performanta sa fac in 2007 Seaca dintre Clai pe ploaie si in sandale cu JP, Florin si fetele. Acum vreau insa o tura cu bicicleta, cu care nu am mai fost de luni de zile.
Vineri. Discutii pe YM, pana la urma aflu ca este un grup mai mare care are in plan un we pe bicla. Sunt oamenii de la Ozon, medaliatii de bronz de la CA2008. Sunt oameni de bicla cu multe ture interesante la activ. Se anunta un we interactiv ...
Sambata intalnire la Piata Presei Libere, ne imbarcam in bolidul lui Cornel cu bicle cu tot. Cornel este la prima lui iesire la munte dar este cu moralul ridicat in ciuda unei pene la roata din fata :)
Spre Ploiesti incepe ploaia. Noi ne uitam somnorosi din masina. Perspectiva unei ture 100% pe ploaie incepe sa se arate. Comarnic, ploaia s-a oprit. Dam jos biclele, mancam ceva si ne suim pe bicle. Traseul incepe cu urcare de 3km catre Secaria. Anul trecut am si impins pe dealul respectiv insa acum totul merge bine, stand in sa tot timpul. In varf de deal regrupam si ne pregatim pt coborare. Ating 45km/h viteza maxima.
In Secaria ne orientam catre Muntii Baiului. Dupa 1km incepe drumul forestier si implicit noroiul. Dupa cateva serpentine panta devine prea mare si incepem sa inpingem bicicletele. Florin este singurul care se mai urca din cand in cand dar noroiul este prea mare. Facem reprize de curatat rotile de noroi pt a putea roti rotile. Castigam altitudine. Drumul devine mai curat, noroiul se transforma in pamant ce ne permite sa ne urcam in sa. Ajungem in creasta Baiului unde ne intampina vantul. Facem eforturi pentru a merge in linie dreapta. Urmeaza urcusuri si coborasuri pe creasta. Ne invaluie ceata. Trecem de varful Baiul Mare, si ne apropiem de Azuga. Ne dam seama ca nu vom reusi sa facem ce ne-am propus (Baiului si Neamtului) si hotaram sa coboram in Azuga. Dupa un scurt moment de ratacire incepem coborarea prin padure. Noroiul si frunzele de pe poteca fac ca coborarea sa fie cu emotii. Nu si pentru Ozon care gonesc fara ezitare catre Azuga.
Ajunsi la DN1 incepem drumul catre Comarnic, unde aveam parcate masinile. Ciclocomputerul meu o ia razna aratand: 12km/h, 35km/h, 0km/h si tot asa. Ulterior am depistat ca senzorul se deplasase si citea in rateuri. Ajungem cu bine la Comarnic, ne schimbam si ne indreptam catre Moeciu de Sus, unde urma sa dormim. Pe drum facem un popas de mancare in Sinaia. In Moeciu Oana de asteapta cu bulz si mancare de dovleac, ce ne face sa regretam ca am mancat in Sinaia. Se fac planuri pt ziua de duminica si pe la 12 se retrage lumea in corturi. Dimineata se mobilizeaza greu lumea, se face ora 10 pana se ia micul dejun. Florin este realist si modifica planul de Bucegi pt unul "clasic" de Piatra Craiului in care sa se duca toata lumea. Daca sambata am fost 6 oameni acum suntem 9.
Se pleaca in coloana pe Rucar-Bran. Dupa 200m incepe drumul de tara catre Pestera. Urcarea este frumoasa, drumul numai bun. Sus admiram peisajul si ne continuam drumul catre Table. Este traseul pe care va fi Maratonul Pietrei Craiului. De la un moment dat suntem nevoiti sa impingem din cauza pantei si a bolovanilor de pe drum. Se lasa ceata si reusim sa ne ratacim. Intr-un final gasim drumul si ne angajam intr-o coborare in viteza pt a urca apoi iar catre Sirnea. Incepe o portiune de coborare cu niste bolovani mari. Cei mai tehnici coboara ceillati insa merg langa bicicleta. Coborarea se continua pe iarba, printre curtile oamenilor. Ultimul are responsabilitatea sa inchida portile deschise de primii :) Urmeaza un ultim push-bike dupa care suntem din nou in Pestera sat. Catalin si Doru sugereaza coborarea pe apa, mai bine zis prin apa unde este si drumul. Toata lumea este de acord. Nimeni (in afara de baieti) nu stia defapt ce ne asteapta. A urmat o coborare pe o coama de deal. Poteca abia era vizibila, iarba a crescut, trecem printr-o padurice. Alta portiune de iarba in care reusesc sa ma dau peste cap. De data asta bicla nu a venit peste mine ca-n Semenic in primavara lui 2007 :)
Ajungem in sfarsit la APA, un paraias destul de lat care trebuia traversat de vreo cateva ori. La a 2-a traversare pun picoarele in apa si bocancii se umplu de apa. Asta este. Dupa traversari insa drumul se confunda cu albia paraului. Pedalam 30-40m prin apa destul de adanca. In albie pietrele erau acceptabile pt a putea merge in sa. Nimeni nu a scapat cu incaltarile uscate, doar Kity cu aportul lui Florin. La tabara de baza ne spalam biclele la furtun, mancam ceva si pornim catre Bucuresti. La Ploiesti incepe ploaia care nu se mai opreste. Cornel este dragut si ma duce in cartier evitand astfel un dus la miezul noptii.
Pana la urma a fost un we in care am scapat de ploaie, m-am udat mai mult dand bicicleta jos de pe masina in B decat tot we-ul pe munte.
Monday 8 September 2008
De antrenament ...
Data:06.09.08 - 07.09.08
Locatie: Muntii Bucegi
Participanti: Tori, Tudor, Rudy
Poze:http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf/2008_09_07CreastaMorarului
-lungime 41 km
Mai este aproape 1 luna pana la concurs. Caldura din Bucuresti nu ma ajuta in antrenamente doar cladirea de birouri in care lucrez ofera 13 etaje de scari pt antrenament. Se apropie weekendul, iar sunt fara planuri. As dori o tura de 2 zile cu bicla dar nu am transport. Pana la urma planuiesc o tura solitara, lucru ce nu am facut de multa vreme. Insa ... in ultimul moment un mesaj pe YM: "Salut. Ceva planuri pt we?". Era Tori. Se antrena pt maratonul pietrei craiului si era singur. In 5 minute era totul arajat. Aveam plan pt we. "Mers alert, nu alergat; prin Bucegi".
Sambata dimineata ne intalnim in Gara de Nord. Alegem metoda traditionala de calatorit. In tren conversam cu Irina si partenerii ei de tura despre Peru, Japonia, UK, etc. 9:30 Busteni, facem alimentarea, ne despartim de Irina si o cotim catre Gura Diham. Mica pauza de masa si incepe traseul. Tori nu se dezminte si impune un ritm alert. Incerc sa ma tin de el dar este greu. Nu am mai mers de multa vreme in asemenea ritm. Tori se mai opreste din cand in cand dar tine ritmul lui. Ma uit din cand in cand la altitudinea aratata de ceas: urcam bine.
Ajungem la cantonul Morarului unde alimentam cu apa. De aici pana la Vf. Omu nu mai gasim apa. In scurt timp intram in Valea Morarului, descoper o noua poteca de a ajunge la Timbal. Pe langa poteca zmeura coapta cat cuprinde. Nu putem rezista tentatiei si renuntam pt cateva minute la antrenament si ne bagam in zmeuris. Suntem cu urechile ciuruite la urs, acesta fiind locul unde m-am intalnit cu EL, dar aceasta este alta poveste.
Trecem de Timbal si incepem sa innotam in jnepeni pt a iesii in Creasta Balaurilui/Bucoiului Mic. Ajungem in creasta, trecem de "pasul" traseului si ne indreptam catre traseul turistic ce duce la Vf. Omu. Ora 15:00, Vf. Omu. La statia meteo curatenie generala. Radu cu barosul curata vechile birouri de la etaj. Aflam ca statie este plina, la fel si cabana asa ca ne ramane loc doar in refugiul salvamont.
Un turist obisnuit in acest moment s-ar opri, si-ar desface bagajele, si-ar pune cortul, s-ar odihni, ar face poze. Noi insa aztazi nu suntem turisti obisnuiti, asa ca ne indreptam catre valea Gaura. Aproape de Hornul Mare al Malaiestilor il recunosc pe Serban si tatal lui, iesiti la antrenament.
PS: amandoi au participat si terminat in 2006 Ultra Trail de Mont Blanc.
Ajungem in fundul vaii Gaura, unde descoperim un peisaj de vis. In apropierea unei stane alimentam cu apa si pornim catre Poiana Gutanului. Drumul ar tb sa coboare dar in schimb ne intampina urcari. Asta este, urcam, pana la urma tb sa ajungem la Omu. Dupa cateva urcusuri poteca se stabilizeaza si urmeaz curba de nivel. Pacat ca nu am avut aparat foto, peisajul era de vis; eram intr-o zona in care nu mai trecusem.
La un moment dat zarim Casa de Vanatoare, semn ca tb sa schimbam marcajul. Gasim stalpul indicator si noul traseu. Urcarea in saua Batrana: cca 500m urcare. Niste baieti ne incurajeaza: "Va prinde noaptea", "Urcusul este criminal". Noi le multumim si ne vedem de ale noastre. Intradevar urcusul era continuu, abrupt si provocator in acelasi timp. Primii 200m am mers continuu. Ne-am departat unul de altul dar nu ne pasa. Fiecare era in ritmul lui. Am depasit zona de grohotis, urma o panta de iarba de 200m diferenta de nivel. Poteca abia descifrabila. Urc in serpentine sa folosesc echilibrat picoarele. La un moment dat il zaresc pe Tori aproape de saua Batrana. Stiu ca suntem aproape, urc peste treptele de iarba. La un moment dat zaresc releul Costila, semn ca am ajuns in sa. Momente de satisfacie. Soarele incepea sa apuna cand pornim pe creasta Guranului catre Omu. Trecem de jnepeni si incepem marsul catre Omu.
200m, 100m, 50m si statia este dupa curba de nivel. Am reusit! >2500m urcare, cca 1000m coborare, 9h. Pacat ca nu am avut GPS pt a avea cifre mai exacte.
Statia ne astepta cu caldura si ciorba de miel. Hotaresc planul pt duminica: Coltii Morarului. Tori accepta sa ne insoteasc si sa ne fie ghid/cap de coarda, el parcurgand traseul si vara si iarna.
poze de pe creasta morarului: http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf/2008_09_07CreastaMorarului
Ziua de duminica s-a terminat cu o coborare de la Omu, cum se putea altfel :), prin Malaiesti si Tache Ionescu. A durat 3h.
Locatie: Muntii Bucegi
Participanti: Tori, Tudor, Rudy
Poze:http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf/2008_09_07CreastaMorarului
-lungime 41 km
- diferenta de nivel pozitiva: +2150 m
- diferenta de nivel negativa: -2150 m
- diferenta de nivel negativa: -2150 m
- timpi pentru primii clasati: 4h
- timp mediu pentru intreg traseul: 7h30 – 8h
- 3 puncte de sosire intermediare: Casa Folea-PC.3; Funduri-PC.7; Plaiul Foii-PC.13
- timp mediu pentru intreg traseul: 7h30 – 8h
- 3 puncte de sosire intermediare: Casa Folea-PC.3; Funduri-PC.7; Plaiul Foii-PC.13
- 1 punct de sosire final: Zarnesti Centru
- 2 limite de timp:
- 2 limite de timp:
- La Table (PC.5) – 3h30’ de la start,
- Plaiul Foii (PC.13) – 6h30 de la start
1 zona timp mort: intre PC.7-Funduri si PC.8-Valea Urzicii
Mai este aproape 1 luna pana la concurs. Caldura din Bucuresti nu ma ajuta in antrenamente doar cladirea de birouri in care lucrez ofera 13 etaje de scari pt antrenament. Se apropie weekendul, iar sunt fara planuri. As dori o tura de 2 zile cu bicla dar nu am transport. Pana la urma planuiesc o tura solitara, lucru ce nu am facut de multa vreme. Insa ... in ultimul moment un mesaj pe YM: "Salut. Ceva planuri pt we?". Era Tori. Se antrena pt maratonul pietrei craiului si era singur. In 5 minute era totul arajat. Aveam plan pt we. "Mers alert, nu alergat; prin Bucegi".
Sambata dimineata ne intalnim in Gara de Nord. Alegem metoda traditionala de calatorit. In tren conversam cu Irina si partenerii ei de tura despre Peru, Japonia, UK, etc. 9:30 Busteni, facem alimentarea, ne despartim de Irina si o cotim catre Gura Diham. Mica pauza de masa si incepe traseul. Tori nu se dezminte si impune un ritm alert. Incerc sa ma tin de el dar este greu. Nu am mai mers de multa vreme in asemenea ritm. Tori se mai opreste din cand in cand dar tine ritmul lui. Ma uit din cand in cand la altitudinea aratata de ceas: urcam bine.
Ajungem la cantonul Morarului unde alimentam cu apa. De aici pana la Vf. Omu nu mai gasim apa. In scurt timp intram in Valea Morarului, descoper o noua poteca de a ajunge la Timbal. Pe langa poteca zmeura coapta cat cuprinde. Nu putem rezista tentatiei si renuntam pt cateva minute la antrenament si ne bagam in zmeuris. Suntem cu urechile ciuruite la urs, acesta fiind locul unde m-am intalnit cu EL, dar aceasta este alta poveste.
Trecem de Timbal si incepem sa innotam in jnepeni pt a iesii in Creasta Balaurilui/Bucoiului Mic. Ajungem in creasta, trecem de "pasul" traseului si ne indreptam catre traseul turistic ce duce la Vf. Omu. Ora 15:00, Vf. Omu. La statia meteo curatenie generala. Radu cu barosul curata vechile birouri de la etaj. Aflam ca statie este plina, la fel si cabana asa ca ne ramane loc doar in refugiul salvamont.
Un turist obisnuit in acest moment s-ar opri, si-ar desface bagajele, si-ar pune cortul, s-ar odihni, ar face poze. Noi insa aztazi nu suntem turisti obisnuiti, asa ca ne indreptam catre valea Gaura. Aproape de Hornul Mare al Malaiestilor il recunosc pe Serban si tatal lui, iesiti la antrenament.
PS: amandoi au participat si terminat in 2006 Ultra Trail de Mont Blanc.
Ajungem in fundul vaii Gaura, unde descoperim un peisaj de vis. In apropierea unei stane alimentam cu apa si pornim catre Poiana Gutanului. Drumul ar tb sa coboare dar in schimb ne intampina urcari. Asta este, urcam, pana la urma tb sa ajungem la Omu. Dupa cateva urcusuri poteca se stabilizeaza si urmeaz curba de nivel. Pacat ca nu am avut aparat foto, peisajul era de vis; eram intr-o zona in care nu mai trecusem.
La un moment dat zarim Casa de Vanatoare, semn ca tb sa schimbam marcajul. Gasim stalpul indicator si noul traseu. Urcarea in saua Batrana: cca 500m urcare. Niste baieti ne incurajeaza: "Va prinde noaptea", "Urcusul este criminal". Noi le multumim si ne vedem de ale noastre. Intradevar urcusul era continuu, abrupt si provocator in acelasi timp. Primii 200m am mers continuu. Ne-am departat unul de altul dar nu ne pasa. Fiecare era in ritmul lui. Am depasit zona de grohotis, urma o panta de iarba de 200m diferenta de nivel. Poteca abia descifrabila. Urc in serpentine sa folosesc echilibrat picoarele. La un moment dat il zaresc pe Tori aproape de saua Batrana. Stiu ca suntem aproape, urc peste treptele de iarba. La un moment dat zaresc releul Costila, semn ca am ajuns in sa. Momente de satisfacie. Soarele incepea sa apuna cand pornim pe creasta Guranului catre Omu. Trecem de jnepeni si incepem marsul catre Omu.
200m, 100m, 50m si statia este dupa curba de nivel. Am reusit! >2500m urcare, cca 1000m coborare, 9h. Pacat ca nu am avut GPS pt a avea cifre mai exacte.
Statia ne astepta cu caldura si ciorba de miel. Hotaresc planul pt duminica: Coltii Morarului. Tori accepta sa ne insoteasc si sa ne fie ghid/cap de coarda, el parcurgand traseul si vara si iarna.
poze de pe creasta morarului: http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf/2008_09_07CreastaMorarului
Ziua de duminica s-a terminat cu o coborare de la Omu, cum se putea altfel :), prin Malaiesti si Tache Ionescu. A durat 3h.
Subscribe to:
Posts (Atom)