Data: 17.01.10
Locatie: Muntii Iezer
Participanti: Baza, Dana, Razva, Mirela, Liviu, Gabriel, Rudi
Poze: http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf.sandor/
A mai trecut o saptamana. Vineri se fac planuri pt we-ul care se anunta cu zapada la munte. Sunt intr-o situatie mai speciala: am posibilitatea sa merg in Fagaras (Caltun) dar nu am cu cine sa fac echipa, toti partenerii mei de coarda sunt la sk: Corina, Mihai, Radu. Pe toti i-a atras skiul din Austria. Cu Silvia si Catalin nu faceam echipa pentru ca as fi fost al treilea om, lucru ce ne-ar fi penalizat la viteza pe traseu. Ei intentionau sa parcurga Custura Ciobanului, custura nu tocmai scurta. Ar mai fi fost posibilitarea sa fac ture de unul singur in zona Caltun dar nu ma incanta ideea. Factorul decizional a fost ora 4,15 AM de trezire pt o tura incerta asa ca am ales sa stau sambata in oras iar duminica sa ies la 1 zi la munte (oameni de 1 zi aveam).
Cand stau in oras in we cam cheltui banii. Asa a fost si de data asta. Nu m-a lasat sufletul sa las in magazin un piolet Grivel Top Wing, generatie mai veche, ultimul pe stoc si la pret redus. Adevarul este ca plecasem de acasa cu gandul sa cumpar piolet dar Grivel-ul mi s-a parut prea tehnic la prima vedere si am iesit din magazin. Dupa 15 minute ma vad din nou intrand in magazin si sperand ca nu s-a vandut. Examinez din nou pioletul, si iau decizia sa-l cumpar.
Spre seara se lamuresc si detaliile pentru ziua de duminica. Va fi o iesire de trekking in Iezer. A fost o tura de testat echipament si de obisnuit cu bocanci de iarna. Iarna asta nu prea am iesit cu bocancii si era nevoie de o tura mai lunga. Echipamentul testat: noul piolet, suprapantaloni Quechoa. Pantalonii s-au comportat bine iar pioletul il voi putea folosi si in ture mai putin tehnice.
Am urcat la refugiul Iezer pe un frig patrunzator, minima masurata fiind in jur de -15grade. Planul era sa urcam pe vf Iezer dar ritmul de mers, poteca care nu avea urme facute, pauzele dese au facuta sa urcam doar pana la refugiu. Am urcat pe traseul "Prin Jepi" si am coborat pe la "stana Iezer". Ca si alternativa s-a vehiculat si Potareasa dar stiind lungimea traseului respectiv a fost eliminat ca si alternativa.
Ziua s-a terminat cu o cina la Campulung la Casa Cristina unde am depanat amintiri, povesti si discutii la un pahar de bere cu si fara alcool.
A mai trecut o saptamana. Vineri se fac planuri pt we-ul care se anunta cu zapada la munte. Sunt intr-o situatie mai speciala: am posibilitatea sa merg in Fagaras (Caltun) dar nu am cu cine sa fac echipa, toti partenerii mei de coarda sunt la sk: Corina, Mihai, Radu. Pe toti i-a atras skiul din Austria. Cu Silvia si Catalin nu faceam echipa pentru ca as fi fost al treilea om, lucru ce ne-ar fi penalizat la viteza pe traseu. Ei intentionau sa parcurga Custura Ciobanului, custura nu tocmai scurta. Ar mai fi fost posibilitarea sa fac ture de unul singur in zona Caltun dar nu ma incanta ideea. Factorul decizional a fost ora 4,15 AM de trezire pt o tura incerta asa ca am ales sa stau sambata in oras iar duminica sa ies la 1 zi la munte (oameni de 1 zi aveam).
Cand stau in oras in we cam cheltui banii. Asa a fost si de data asta. Nu m-a lasat sufletul sa las in magazin un piolet Grivel Top Wing, generatie mai veche, ultimul pe stoc si la pret redus. Adevarul este ca plecasem de acasa cu gandul sa cumpar piolet dar Grivel-ul mi s-a parut prea tehnic la prima vedere si am iesit din magazin. Dupa 15 minute ma vad din nou intrand in magazin si sperand ca nu s-a vandut. Examinez din nou pioletul, si iau decizia sa-l cumpar.
Spre seara se lamuresc si detaliile pentru ziua de duminica. Va fi o iesire de trekking in Iezer. A fost o tura de testat echipament si de obisnuit cu bocanci de iarna. Iarna asta nu prea am iesit cu bocancii si era nevoie de o tura mai lunga. Echipamentul testat: noul piolet, suprapantaloni Quechoa. Pantalonii s-au comportat bine iar pioletul il voi putea folosi si in ture mai putin tehnice.
Am urcat la refugiul Iezer pe un frig patrunzator, minima masurata fiind in jur de -15grade. Planul era sa urcam pe vf Iezer dar ritmul de mers, poteca care nu avea urme facute, pauzele dese au facuta sa urcam doar pana la refugiu. Am urcat pe traseul "Prin Jepi" si am coborat pe la "stana Iezer". Ca si alternativa s-a vehiculat si Potareasa dar stiind lungimea traseului respectiv a fost eliminat ca si alternativa.
Ziua s-a terminat cu o cina la Campulung la Casa Cristina unde am depanat amintiri, povesti si discutii la un pahar de bere cu si fara alcool.
