Monday 15 February 2010

Prin secuime

Data: 13.02.10-14.02.10
Locatie: Baile Tusnad
Participanti: Mihai, Daniela, Corina, Rudi
Poze: http://picasaweb.google.com/nagy.rudolf.sandor/

A mai trecut o saptamana in care temperaturile au inceput sa creasca si impreuna precipitatiile cazute au determinat cresterea avertizarii de avalansa la 4 din 5 pentru Bucegi si Fagaras. In aceste conditii simt nevoia sa stau linistit evitand iesirile in masivele cu risc. De aceeasi idee este si Mihai asa ca facem un scurt brainstorming. In 30min trecem prin jumatate de Romanie: de la Muntii Vrancei (Lepsa) la Voineasa (Latorita-Lotru) castigatorul avea sa fie Baile Tusnad. Decizia a fost ajutata de un track gasit pe net cu o tura de 35km pe care l-am planificat a-l parcurge in 2 zile.

Mihai aduna oamenii din B, intai pe mine , apoi Daniela si in final Corina. Dupa un drum de cca 2h prin ceata ajungem la Brasov si dupa inca o ora intram in Baile Tusnad. Era 12 fara cateva minute. Intr-un final ne cazam la pensiunea Sara si deschidem sticla de vin.

Dimineata ora 8 ne prinde in drum catre Sf Ana. E tura de inaugare pentru un gps Garmin C60csx, o mica bijuterie. Punem destinatia pe track si intr-un inceput de viscol pornim in mars. Drumul urmeaza mai multe marcaje intersectand din cand in cand soseaua. Temperatura de 0 grade face ca zapada sa fie foarte grea. Cate we-uri atatea tipuri de zapada.

Track-ul face o bucla de la lacul Sf Ana la Balvanyos cu un detour pe Vf Telea, cetata Balvanyos si pesterile puturoase. Din lipsa de timp am renuntat la persterile puturoase. Ultima parte a drumului a constat dintr-un mars de cca 10km pe drumul judetean, lucru ce ne-a testat psihicul. Ajunsi inapoi in Baile Tusnad ne cazam la pensiunea Kristof, celelalte pensiuni fiind pline.

Planul de duminica de a termina track-ul a fost respins de toata lumea si am cautat alternativa. Alternativa s-a dovedit a fi ski-ul pe partia din Baile Tusnad. Era sa fie prima mea iesire la ski. Aveam o fobie pentru acest sport, fobie generata de operatiile mai multor prieteni raniti la ski. Mihai si Corina mi-au aratat bazele, eu urmand sa exersez sub supravegherea lor. Au urmat nenumarate cazaturi, dureri la tibie, dureri la genunchi dar incet incet prindeam curaj si din cand in cand i-mi iesea un plug sau o intoarcere. Inca mai am mult de invatat dar este un inceput.

O ultima masa la Szekely Fogado si dupa 5h (multumim DN1) ajungem in Bucuresti si incepem o noua saptamana de munca.